UEGrecia a preluat presedintia rotativa a Uniunii Europene la 1 ianuarie a.c. Urmatoarele sase luni, din punctul de vedere al analistilor, cel mai probabil, se vor situa undeva tragedie si comedie, in conditiile in care presedintia uniunii a devenit mai putin importanta de cand a fost introdusa functia de presedinte al Consiliului European, dar si pe fondul crizei economice grave cu care se confrunta tara.
Tara care detine presedintia UE ar trebui sa gazduiasca intalniri ministeriale si are rolul de a urmari traseul complicat al legislatiei europene.
Acestea si nu numai sunt sarcini ce necesita atentia concentrata a celor mai inalti oficiali ai guvernului , precum si costuri suplimentare din partea tarii care detine aceasta functie, arata Market Watch.
Cu toate acestea, Grecia nu are, se pare, nici timpul si nici resursele necesare, fiind concentrata, in schimb, pe calea cea mai buna de a obtine noi concesii care sa o ajute sa depaseasca actuala criza.
Desi autoritatile elene si europene proclama ca Grecia a iesit din criza, inregistrand un surplus bugetar de 6%, costul social al acestei realizari nu este de neglijat.
Peste un sfert din forta de munca a ramas fara o slujba, sute de mii de greci din clasa de mijloc au ajuns saraci si, in general, situatia astfel creata a devenit nesustenabila.
Jurnalistul grec Matthaios Tsimitakis a comparat situatia in care se afla tara sa cu o tragedie greaca, unde conflictul principal este nascut din judecata gresita, din esecul moralei sau un defect de caracter.
Analiza cauzelor si consecintelor actiunilor Guvernului elen nu este numai gresita, ci si tragica, sustine acesta, aratand ca potrivit cifrelor ministerului elen de Finante, 98% din fondurile din planul de salvare au mers la creditorii Greciei, salvand asadar bancile franceze si germane.  
Abia 1,6% din bani au intrat in economia elena.
Jurnalistul spune ca aceste cifre constituie "cel mai nou si mai detaliat document ce dovedeste ca austeritatea alimenteaza cea mai grava criza soaciala pe care a traversa-o o tara pe timp de pace", in pofida asa-zisei reveniri trambitate de autoritati.
Tragedia este adancita de ultimele cifre Eurostat: 23% dintre greci risca saracia si multi altii sunt "sever privati material", cel mai mare nivel dn UE.
Politicile de austeritate au redus piata muncii cu 21% si 40% din forta de munca a iesit din sistemul national de asigurari.
In multe orase elene s-au introdus masuri restrictive si s-au inchis scolile din cauza poluarii toxice produse de incalzirea pe baza de lemne, in loc de hidrocarburi.
Care este asadar partea comica??, se intreaba publicatia citata. Faptul ca oficialitatile europene si elene se incapataneaza sa prezinte intregii lumi "revenirea" Greciei din recesiune.
 
 
Deea Mazilu – RoMedia.gr