Tipărire
iohannisLa exact un sfert de secol de la prăbuşirea regimului comunist ateu impus României la finele ultimei conflagraţii mondiale, un nou preşedinte, Klaus Iohannis, etnic sas, a jurat, invocând ajutorul lui Dumnezeu, "să-şi dăruiască toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român".
Klaus Iohannis a depus ieri  jurământul ca preşedinte al statului. Conform procedurii standard în această situaţie, Iohannis a jurat pe Constituţie şi pe Biblie, cu toate că nu este de religie ortodoxă.
Klaus Iohannis a subliniat, în discursul rostit în faţa Parlamentului, după depunerea jurământului şi după binecuvântarea dată de Patriarhul Daniel, că este recunoscător şi onorat de încrederea pe care cetăţenii i-au acordat-o alegându-l în fruntea statului şi a asigurat că va fi preşedintele tuturor românilor. El a adăugat că este "profund mişcat de dragostea de ţară care a stat în spatele participării la vot, de aspiraţia spre libertate şi prosperitate a românilor".
Totodată, Iohannis a evidenţiat că este nevoie de "înţelegerea clară" la nivelul întregii clase politice că "nu există altă cale pentru România decât aceea a unei ţări eliberate de corupţie". Noul Preşedinte a precizat de altfel că şi-ar dori ca la sfârşitul mandatului său "corupţia să nu mai figureze pe agenda publică, instituţiile să funcţioneze pentru cetăţeni". În plus, oamenii politici "trebuie să înţeleagă definitiv" că se află în slujba comunităţii şi nu sunt chemaţi să apere interese personale sau de grup.
Totuşi, "deşi are multe defecte, clasa politică are un merit". Acela de a-şi fi "asumat o opţiune clară" în ceea ce priveşte politica externă. Cei trei piloni sunt: "apartenenţa la NATO, apartenenţa la UE şi parteneriatul strategic cu SUA. Doresc să aprofundăm parteneriatul strategic cu SUA nu doar în zona militară ci şi în cea a schimburilor economice şi culturale", a spus preşedintele. România nu trebuie să fie însă doar un beneficiar de securitate în contextul geopolitic actual, ci şi un furnizor de securitate. În aceste împrejurări se impune mărirea bugetului pentru apărare la cel puţin 2 la sută din PIB.
De asemenea, Klaus Iohannis a anunţat că, în cel mai scurt timp, va chema la consultări partidele politice pentru a decide împreună ce obiective de ţară trebuie asumate, în aşa fel încât să se asigure un învăţământ competitiv, un sistem sanitar corect şi eficient şi un sistem care să garanteze pensii decente pe termen lung. Dacă acestea se vor înfăptui, "românii nu-şi vor mai căuta viitorul dincolo de graniţele ţării, iar cei plecaţi vor dori să se întoarcă. Şi chiar dacă reconstrucţia nu e gata, vor dori să contribuie la ea".
Preşedintele a salutat de asemenea rezultatul alegerilor parlamentare din Republica Moldova. Acestea au demonstrat voinţa majorităţii pentru un parcurs european. Pe noi românii, acest rezultat ne obligă ca în anii următori să fim cel mai important sprijin "pentru fraţii noştri de peste Prut", pentru ca obiectivele lor de integrare europeană să se transforme din deziderat în realitate, a afirmat Iohannis.
"Îmi pun întreaga putere şi pricepere în slujba poporului român, ca peste cinci ani să putem spune că România este ţara care a uimit lumea, prin transformarea şi reconstrucţia ei", a conchis Iohannis în aplauzele auditoriului.
Ceremonia l-a readus în amintire pe poetul Ioan Alexandru, şi el, ca şi noul preşedinte, un fiu al Transilvaniei. Aceasta fiindcă jurământul a fost depus la umbra crucii pe care întemeietorul creştin-democraţiei româneşti a fixat-o pe frontispiciul sălii de plen a Camerei Deputaţilor în împrejurări dramatice (năvălirea minerilor în Parlament), iar textul jurământului a fost formulat de el.
Biblia pe care a depus jurământul este, însă, una creştină, unică pentru orice fel de jurământ. Mai mult, noul preşedinte al României a primit binecuvântarea Preafericitului Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române Klaus Iohannis a respectat protocolul de depunere a jurământului, el neavând solicitări suplimentare legate de ceremonial.  Klaus Iohannis a depus jurământul pe Constituţie şi pe Biblie - aceasta din urmă fiind unică pentru orice fel de jurământ. Protocolul de depunere a jurământului a inclus şi binecuvântarea Patriarhului BOR, ca şi până în prezent.La ceremonie au participat foştii preşedinţi Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, dar nu şi cel de la care Klaus Iohannis va prelua mandatul, Traian Băsescu. Acesta din urmă a anunţat doar cu cateva ore înaintea ceremoniei că nu va fi prezent la Palatul Parlamentului, urmând să se întâlnească cu Klaus Iohannis doar la Palatul Cotroceni, în timpul ceremoniei de predare a mandatului, programată la ora 13.00.
Casa Regală a României a fost reprezentată la ceremonia solemnă din Parlament de principele Radu Duda.
Odată încheiat mandatul de şef al statului, Traian Băsescu se declară un om liber şi a ieşit împreună cu soţia la o bere, într-un restaurant din Capitală. Acolo era aşteptat de liderii PMP şi de simpatizanţi.
„Am revenit la condiţia pe care mi-am dorit-o şi cât am fost 10 ani preşedinte. Să fiu om liber. Să mă simt bine cu cine vreau. 10 ani foarte mult mi-am dorit să rămân și om: Acum am revenit la calitatea de om normal și cât am fost preşedinte am încercat să rămân om normal”, a spus Traian Băsescu.
Fostul președinte a primit aplauze, dar și cadouri. Alături de fostul președinte au venit nu doar liderii Partidului Mișcarea Populară, ci și simpatizanții.
Imediat după ce i-a predat lui Klaus Iohannis mandatul, Traian Băsescu a făcut o vizită în redacţia cotidianului „Evenimentul Zilei”unde a făcut poze şi a semnat autografe.
„Aș fi incântat să îmi spună lumea domnul comandant, că asta sunt. Preşedinte nu mai sunt”, a spus Traian Băsescu.
Liderii PMP i-au pregătit deja un birou la sediul partidului, dar Traian Băsescu evită să spună dacă se va mai implica în politica de partid.
Deea Mazilu – Ziarul Online Românesc din Grecia, Romedia.gr  
Accesări: 3346