cartele prepayDeputaţii din Comisia de tehnologia informaţiei au discutat ieri legea iniţiată de Guvern care permite identificarea cumpărătorilor de cartele prepay și a celor care folosesc reţele wireless. Iniţiativa Guvernului prin care utilizatorii de cartele telefonice prepay sunt obligaţi să-şi declare datele personale la momentul achiziţionării acestora a intrat în procedură de urgenţă în dezbaterea Camerei Deputaţilor, for decizional.
Actul normativ, care a fost adoptat deja de Senat, ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2015. Inițiativa Legislativului este cu atât mai controversată cu cât Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a invalidat, recent, Directiva Europeană 2006/24/EC, care impunea obligația statelor de a colecta date privind comunicațiile electronice și de telefonie ale cetățenilor pentru o perioadă de cel puțin șase luni. În plus, Comisia Europeană a avertizat că eficacitatea acestor măsuri naționale nu a fost dovedită.
Preşedintele Comisiei pentru tehnologia informaţiei, deputatul Daniel Oajdea, a declarat pentru Mediafax că la dezbaterile miercuri participă atât reprezentanţi ai SRI, cât şi ai societăţii civile, care se opun inițiativei legislative de colectare a datelor personale a celor care cumpără cartele prepay și a celor care folosesc reţele wireless. Totodată, actul normativ trebuie să intre, în paralel, şi în dezbaterea Comisiei juridice.
Cele două comisii de specialitate ar fi trebuit să finalizeze discuţiile asupra proiectului la 5 iunie şi să înainteze plenului un raport comun.
Proiectul conţine anumite erori care trebuie, după părerea mea, corectate. Cred că e interesul tuturor ca în final să avem un proiect de lege cât mai bun şi care să răspundă într-adevăr solicitărilor şi nu un proiect pe care să-l tot modificăm”, a precizat Oajdea.
El a subliniat că, pe lângă înregistrarea datelor utilizatorilor de cartele prepay, mai există o problemă în cazul celor care utilizează reţele de internet wireless, în cazul cărora proiectul de lege instituie obligativitatea identificării.
Expunerea de motive a Executivului precizează că, în prezent, piaţa de telefonie mobilă este dominată de cartelele prepay, care reprezintă 67% din numărul total de utilizatori ai serviciilor de comunicaţii mobile.
Guvernul susţine că ar exista o discriminare între consumatorii de servicii care sunt abonaţi şi cei care folosesc cartele prepay, deoarece sunt reţinute datele cu caracter personal doar ale celor dintâi.
De asemenea, în ceea ce priveşte impactul social al modificărilor legislative, Guvernul precizează: ”Aplicarea actului normativ va asigura un climat de normalitate şi siguranţă civică, prin prevenirea criminalităţii, inclusiv a formelor sale grave ori cu caracter transfrontalier, precum şi a actelor de terorism. Se asigură astfel protecţia populaţiei, a bunurilor materiale şi valorilor, într-o abordare europeană, dar ţinând cont de particularităţile naţionale”.
Deși a dat aviz pozitiv proiectului Guvernului, Consiliul Legislativ a avertizat însă că argumentele invocate pentru adoptarea modificărilor legislative nu prea stau în picioare.
Unul dintre motivele invocate de Guvern pentru necesitatatea colectării datelor personale este dificultatea identificării utilizatorilor de cartele preplătite în cazuri penale sau prevenirea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale. Consiliul Legislativ arată însă că acest argument nu se poate aplica în totalitate câtă vreme legea se aplică doar persoanelor fizice şi juridice din România.
”Cartele de telefonie preplătite pot fi achiziţionate şi în alte state unde nu există obligativitatea identificării utilizatorului, iar posesorii lor pot intra pe teritoriul României şi pot folosi aceste cartele prin activarea serviciului de roaming, ceea ce face ca eficacitatea prezentelor norme să se reducă”, se arată în avizul Consiliului Legislativ.
În plus, Consiliul Legislativ atrage atenţia asupra unor definiţii stabilite de proiectul Guvernului care ar putea determina declararea acestora ca neconstituţionale din cauza aspectului prea general al acestora.
Avizul CL face referire la sintagma ”date privind identificarea consumatorilor”, care nu detaliază care categorii de date urmează a fi reţinute, problemă semnalată de Curtea Constituţională în 2009 asupra unui text similar.
”Lipsa unei reglementări legale precise, care să determine cu exactitate sfera acelor date necesare identificării persoanelor fizice sau juridice ultilizatoare, deschide posibilitatea unor abuzuri în activitatea de reţinere, prelucrare şi utilizare a datelor stocate de furnizorii serviciilor de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii”, se arată în decizia CC din 2009.
Eliminarea roamingului face inutilă legea cartelelorLegea inițiată de Guvern va avea un handicap și mai mare din 2015, când vor fi eliminate complet taxele de roaming. Astfel, tarifele naţionale vor deveni universale peste tot în Europa.
Parlamentul European a votat, în aprilie 2014, eliminarea taxelor de roaming, iar decizia urmează să intre în vigoare la finalul anului 2015.
Prin urmare, cei care vor să folosească sim-uri preplătite pentru comiterea unor infracțiuni, vor cumpăra foarte ușor cartele din state care nu colectează datele personale ale cumpărătorilor.
În prezent, doar şase state membre ale Uniunii – Danemarca, Spania, Italia, Grecia, Slovacia şi Bulgaria – au adoptat măsuri pentru înregistrarea cartelelor sim preplătite, în timp ce Polonia, Cipru şi Lituania au susţinut ideea adoptării unor măsuri la nivelul UE în acest sens, neagreate însă de Comisia Europeană.
În ciuda observațiilor făcute de Consiliul Legislativ, la 2 iunie Senatul a aprobat proiectul de lege al Guvernului fără vreo modificare, preferându-se menţinerea formei iniţiate de Executiv.
Proiectul a fost adoptat cu 76 de voturi ”pentru”, 9 ”împotrivă” şi 3 abţineri, majoritatea senatorilor PSD fiind în favoarea acestuia, împreună cu toţi senatorii PDL şi UDMR.
Senatorii n-au văzut nici lacunele proiectul de lege, care nu interzice (și nu poate interzice) vânzarea, schimbul, împrumutul sau orice transfer al unei cartele prepay către o altă persoană – fie ea cunoscută sau nu. De altfel, identificarea persoanei care a cumpărat o cartelă preplătită nu inseamnă nicicum – din punctul de vedere al prezumției de nevinovăție – identificare celui care o folosește.
La nivelul Uniunii Europene nu există niciun act normativ de natură să oblige statele membre să identifice utilizatorii cartelelor de telefonie preplătite.
Întrun raport adoptat în 2011, Comisia Europeană chiar a avertizat că ”eficacitatea acestor măsuri naţionale nu a fost dovedită”. De aceea, inițiativa colectării datelor personale ale utilizatorilor de cartele preplătite a fost respinsă de Comisia Europeană pentru a fi implementată în toate țările membre.
Potrivit raportului de evaluare, ponderea utilizatorilor de telefonie mobilă care folosesc servicii preplătite variază în UE. Unele state membre au susținut că, în special atunci când sunt achiziționate într-un alt stat membru, cartelele sim preplătite, ai căror posesori nu sunt identificați, ar putea fi, de asemenea, utilizate de persoane implicate în activități infracționale ca mijloc de evitare a identificării în cursul cercetării penale.
Totodată, au fost evidențiate limitări potențiale, de exemplu, în cazurile de furt de identitate sau atunci când cartela este achiziționată de un terț ori atunci când un utilizator activează serviciul de roaming prin conectarea cu o cartelă cumpărată într-o țară terță. De aceea, Comisia nu s-a arătat convinsă de necesitatea de a acționa în acest domeniu la nivelul UE.Legea cartelelor este strâns legată de un alt act normativ aflat în vigoare, Legea 82/2012, numită și ”Legea Big Brother”, care venea să transpună în legislaţia naţională o directivă europeană emisă în 2006, după atentatele teroriste de la Londra şi Madrid.
Potrivit legii, datele utilizatorilor de comunicaţii electronice, cum este cazul internetului sau telefoniei mobile, sunt reţinute de operatori pentru şase luni. Aceste date reţinute nu vizează, însă, conţinutul convorbirilor purtate prin mijloace electronice. Mecanismul oferă, în schimb, posibilitatea organelor de urmărire penală de a solicita aceste date de la operatorii serviciilor de comunicaţii electronice.
Numai că Directiva europeană (2006/24/EC) în baza căreia a fost promovată în România Legea ”Big Brother” a fost respinsă de Curtea Europeană de Justiţie pentru motivul că ar reprezenta o imixtiune gravă în drepturile fundamentale privind respectarea vieţii private şi protectia datelor cu caracter personal.
Acest lucru a determinat 40 de parlamentari ai PNL să semneze o propunere legislativă promovată de deputatul Alina Gorghiu pentru abrogarea Legii ”Big Brother”. Iniţiativa se află în procesul legislativ, urmând a fi discutată în Senat.
De asemenea, în strânsă legătură cu Legea Big Brother se află şi Legea siguranţei naţionale, care a fost modificată anul trecut în Parlament şi a intrat în vigoare la 1 februarie anul acesta. Astfel, actul normativ a fost completat cu posibilitatea de a accesa astfel de date, cu excepţia conţinutului comunicaţiilor, fără autorizaţie prealabilă din partea judecătorilor. Autorizarea judecătorului se aplică doar în cazul mandatului de interceptare a comunicaţiilor.
 
Deea Mazilu - RoMedia.gr
Sursa: europeanul.org