Tipărire
votareVotul prin corespondenţă, atât de necesar românilor din diaspora, ar putea fi legalizat abia în a doua jumătate a anului viitor, pentru că unele partide se tem de votul din străinătate, scrie Sebastian Zachmann în www.adevarul.ro, preluat de Romanian Global News.
Dezastrul votului din diaspora de la alegerile prezidenţiale i-a determinat pe parlamentari să reactiveze Comisia comună pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale. Mai pe scurt, Comisia de Cod Electoral, care s-a întrunit în această săptămână pentru a discuta despre un proiect legislativ privind votul prin corespondenţă, un demers esenţial pentru românii din străinătate. Însă parlamentarii dovedesc din nou că lucrează haotic, fără să ştie când se ţin şedinţele şi în ce se va concretiza rezultatul muncii lor. După şedinţa din ziua de marţi, în care comisia s-a reorganizat, miercuri ar fi trebuit să aibă loc o nouă întâlnire. Varujan Pambuccian, membru în această comisie, ne-a declarat că ştia doar de o singură întâlnire săptămânală. „Nu s-a mai stabilit nimic pentru a doua zi. Nu ştiu când va fi următoarea întâlnire", a declarat pentru „Adevărul" deputatul Varujan Pambuccian. Un alt membru al comisiei, deputatul UDMR, Marton Arpad, are o altă variantă. „Staff-ul comisiei trebuia să întocmească un raport privind modul în care este reglementat votul în circa 30 de ţări din Uniunea Europeană şi America de Nord. Mai precis, fiecare ţară are un sistem electoral care cuprinde prevederi despre procedura de vot a celor care votează în diaspora. Pentru că raportul nu a fost întocmit, şedinţa nu s-a mai ţinut", a declarat pentru „Adevărul" Marton Arpad.
Calendarul
Senatorul PDL Alin Tişe, de asemenea, membru în comisie, susţine că scopul acestui for este să elaboreze un nou Cod Electoral, care să înglobeze toate legislaţiile electorale. Potrivit senatorului PDL, noul Cod Electoral va avea trei mari piloni. Primul: votul pentru diaspora, fie el prin corespondenţă, fie electronic sau ambele, care urmează să se aplice pentru orice tip de scrutin. Al doilea pilon vizează exclusiv legislaţia pentru alegerile locale (dacă să fie un tur de scrutin sau două şi dacă preşedinţii de Consilii Judeţene să fie votaţi direct sau indirect). Al treilea: legislaţia privind alegerile parlamentare şi europarlamentare (vot pe listă sau uninominal).
Marea problemă a acestei comisii este că nu şi-a stabilit oficial un termen-limită de a elabora un Cod Electoral. „Am vorbit, aşa, între noi, să fie gata proiectul cam la finalul primei sesiuni legislative ", a spus, pentru „Adevărul", un membru al Comisiei. Finalul sesiunii legislative înseamnă 30 iunie 2015, după care parlamentarii intră în vacanţă până în septembrie. Practic, mai rămân doar trei-patru luni pentru a se adopta Codul Electoral, când timpul devine foarte strâns, fiindcă proiectul legislativ trebuie să treacă prin comisii şi prin votul în plen. „Nici bine nu ne-am apucat de muncă şi se fac deja presiuni pe seama acestui Cod Electoral. Dacă nu se adoptă la anul, vor fi probleme", ne-a spus un parlamentar din opoziţie. Problema ar fi următoarea: în 2016 sunt programte două rânduri de alegeri, iar Comisia de la Veneţia, for care veghează la respectarea legislaţiei electorale din ţările europene, nu recomandă modificarea legii în an electoral.
Jocurile politice
Însă, pe lângă recomandările Comisiei de la Veneţia, mult mai importantă este voinţa politică a partidelor din România. Potrivit unor surse politice, PSD şi UDMR ar fi cele mai dezavantajate de legea votului prin corespondenţă. După cum am văzut la alegerile din 16 noiembrie, dar şi la prezidenţialele din 2009, românii din străinătate nu votează decât pe alocuri candidatul PSD la alegerile prezidenţiale. Astfel, dacă diaspora ar putea vota electronic sau prin corespondenţă, cu siguranţă ar face-o în număr mare, iar candidatul PSD ar putea pierde patru-cinci procente care ar putea cântări decisiv în confruntarea din turul doi al prezidenţialelor de peste cinci ani. Votul din diaspora ar mai dezavantaja PSD şi la alegerile europarlamentare, unde, la fel, patru-cinci procente i-ar lăsa pe social-democraţi fără două mandate de eurodeputaţi, fotolii râvnite pentru confortul financiar, dar foarte importante şi la nivel european, acolo unde bătălia dintre socialişti şi populari este foarte strânsă.
UDMR ar fi al doilea partid care ar avea de suferit de pe urma votului prin corespondenţă, mai ales la alegerile europarlamentare, când ar putea rata chiar pragul electoral, pentru că procentele marilor partide ar creşte proporţional cu numărul voturilor din străinătate, iar pentru diaspora UDMR aproape că nu există. Formaţiunea maghiară este captivă electoratului din cele trei judeţe - Covasna, Harghita, Mureş - care îi asigură trecerea de 5%, din afara ţării primind foarte puţine voturi. „La alegerile parlamentare din 2012, aproape 20.000 de voturi au venit din diaspora. Cele mai multe voturi, sub 10.000, au venit însă din Ungaria. Şi, ca o picanterie, UDMR a avut , din Ungaria, cu 100 de voturi mai puţin decât celelalte partide româneşti", a spus Marton Arpad, deputat UDMR. Iar la alegerile europarlamentare, votanţii sunt şi mai dezinteresaţi.
Comisia specială de Cod Electoral este condusă chiar de preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea. De altfel, PSD, cu opt membri, are singur majoritate în această comisie formată din 15 oameni, dintre care restul cinci sunt de la noul PNL, unul de la UDMR şi unul de la minorităţi. Dacă PSD mai adaugă şi votul UDMR, proiectul noului Cod Electoral ar putea fi frânat încă din faşă.
UDMR a mai trântit un proiect
Parlamentarii PDL au propus, în 2011, pe când se aflau la Putere, un proiect de lege privind votul prin corespondenţă, care a fost uitat în sertare la presiunea UDMR. Propunerea PDL a trecut tacit de Senat, în luna mai 2011. A ajuns în următoarea săptămână la Camera Deputaţilor, dar a fost înscris pe ordinea de zi pentru a fi votat abia în 9 octombrie 2012, când Guvernul Ponta era deja instalat de câteva luni. De ce nu a fost votat proiectul în 2011, în timpul guvernării PDL? Potrivit unor surse politice, UDMR, aflată atunci la guvernare alături de PDL, s-a opus vehement, pentru că, dacă s-ar fi înregistrat un număr mare de voturi în străinătate, formaţiunea maghiară risca să nu mai treacă pragul electoral. De altfel, Victor Ponta, pe atunci preşedinte PSD, le-a solicitat public parlamentarilor maghiari să blocheze proiectul de lege. „În discuţia cu UDMR, am făcut o referire directă la cea mai gravă formă de fraudare pe care PDL şi în special ministrul Teodor Baconschi o pregătesc, cea privind furtul voturilor din diaspora", spunea Ponta în 2011.
Citeste mai mult: www.adev.ro/ng2m27 
Sursa: Romanian Global News
Accesări: 1627