Tipărire
educatie mdO scoala prietenoasa si toleranta, o educatie de calitate la toate nivelurile de studii si ridicarea satutului limbii romane in invatamant. Sunt cateva dintre prevederile proiectului Codului Educatiei, ce se afla in dezbateri publice, in Parlament. Documentul contine si articole disputate de dascali sau propuneri ce ar putea duce la esuarea adoptarii si acestei versiuni a codului.
Potrivit proiectului, „procesul de invatamant se desfasoara in limba romana sau, in limita posibilitatilor sistemului educational, in limbile minoritatilor nationale sau in una dintre limbile de circulatie internationala“.
Totodata, statul garanteaza dreptul constitutional al parintilor si elevilor de a alege limba de instruire, dar studierea limbii romane este obligatorie in toate institutiile, iar autoritatile vor asigura conditii necesare pentru studierea limbii de stat, inclusiv prin cresterea ponderii disciplinelor studiate in limba romana, se mai arata in document. In alta ordine de idei, statul va asigura conditii de dezvoltare a competentelor de comunicare in limbile engleza, franceza si rusa in toate institutiile publice de invatamant general.
 
 
CONCURSURI PENTRU POSTURILE DE LA CATEDRA
Ministrul Educatiei, Maia Sandu, propune, prin acest cod, ca din 2018 invatamantul sa fie obligatoriu pana la 18 ani, „pana la invatamantul liceal sau profesional tehnic“. O alta noutate e anularea notelor la ciclul primar si introducerea chiar de la anul a descriptorilor. Pentru sporirea calitatii invatamantului, sefii de la Educatie propun ocuparea posturilor didactice vacante prin concurs, iar profesorii vor fi evaluati o data la cinci ani de catre Inspectoratul Scolar National, o structura ce va fi creata. In plus, ei vor fi evaluati anual de catre managerii institutiilor unde lucreaza. La concurs vor fi scoase si posturile de directori si cele de directori adjuncti, iar contractul acestora va expira dupa cinci ani, functia devenind vacanta. In cativa ani, ar urma sa predea la gradinita si gimnaziu specialisti care au cel putin o licenta si un modul psihopedagogic; in liceu - cei care au cel putin master, plus un modul psihopedagogic; iar la universitate profesorii vor trebui sa aiba cel putin master.
 
FARA DIRECTORI PE VIATA
„O problema pentru sistemul nostru este calitatea cadrelor didactice si a managerilor scolari, reflectata prin rata mare a cadrelor didactice cu varsta pensionara si aproape de pensionara. 30% din directori si managerii scolari sunt numiti in functie pe un termen nedeterminat“, sustine, in argumentare, ministrul Educatiei, Maia Sandu. Ca solutie, oficialul propune ca, la data intrarii in vigoare a codului, contractele individuale de munca ale directorilor care nu au fost numiti prin concurs sa inceteze de drept, organizandu-se in cel mult sase luni concursuri. Potrivit ministrului Educatiei, exinderea invatamantului obligatoriu va costa in jur de 400 de milioane de lei anual, iar in perioada de „innoire“ a corpului didactic in scoala generala, masurile de sustinere a tinerilor specialisti, vor necesita circa 61 milioane de lei anual. „Iesirea pe piata muncii a tinerilor care nu detin nicicio meserie costa statul mult mai mult, inclusiv din platile facute in programele de somaj si ajutoare sociale“, argumenteaza ministrul Maia Sandu.
LIMITAREA MANDATELOR DIRECTORILOR, SUBIECT POLITIC
Comentatorul politic Cornel Ciurea crede ca articolele despre limba romana nu vor trece, deoarece cei din Partidul Democrat s-ar opune. Expertul IDIS „Viitorul“ mai sustine ca Ministerul Educatiei incearca sa promoveze invatamantul secundar tehnic fortand nota, adica apeland la obligativitatea invatamantului pana la 18 ani. „Continuarea studiilor trebuie sa fie la libera alegere, nu o obligatie“, precizeaza el. Un alt aspect ce ar putea isca discutii politice, iar adoptarea Codului Educatiei sa esueze este limitarea mandatelor directorilor. „Directorii de scoli reprezinta o forta in regiuni, iar partidele din coalitie trebuie sa ia in calcul parerile lor, daca vor sa nu pierda electoral. Au dreptate cei de la Ministerul Educatiei, cifra directorilor numiti pe un termen nelimitat este foarte mare, dar nu e un subiect principial, care ar putea duce la naufragierea Codului Educatiei“, mai spune Cornel Ciurea. Totodata, expertul IDIS „Viitorul“ considera prea constrangatoare prevederea cu master obligatoriu pentru cei care vor preda la liceu, „practic, ii alungam pe profesorii cu experienta, care s-au format in perioada sovietica“.
 
 „O GURA DE AER“ PENTRU INVATAMANTUL PROFESIONAL
Alte subiecte sensibile sunt banii pentru cercetare impartiti intre Academia de Stiinte si universitati, precum si infiintarea scolilor doctorale si a unor consilii in cadrul universitatilor, pe care rectorii le considera inutile, care ar duce la cresterea birocratiei. „Consiliile ii vor face mai responsabili pe rectori, iar scoala doctorala este un model european, care am vazut ca functioneaza bine in Romania“, adauga Cornel Ciurea. Fostul ministru al Educatiei Leonid Bujor, astazi consilierul premierului pentru educatie, stiinta, cultura si sport, este optimist si spune ca aceasta versiune a codului va fi votata. „Limba romana figureaza si in Legea invatamantului din 1995, figura si in proiectul din 2010. Prin aceasta versiune a codului, este ridicat statutul limbii romane si asa este corect. Nu cred ca sunt forte democratice astazi care se opun denumirii limbii. Nu stiu care deputat ar indrazni sa-i spuna unui copil de clasa a III-a ca limba lui Eminescu si Alecsandri e «moldoveneasca», nu romana“. Cat despre invatamantul obligatoriu pana la 18 ani, Leonid Bujor spune ca aceasta masura este pentru a-i ajuta pe tineri sa capete o meserie si  „ar da o gura de aer“ invatamantului profesional.
Probleme de acces la studii de calitate, dar si ineficienta sistemului de asigurare a calitatii in invatamant sunt aspectele simtomatice.
Maia Sandu, ministrul Educatiei Universitarii, nemultumiti de proiect In ceea ce priveste invatamantul superior, Ministerul Educatiei propune ca universitatile sa primeasca calificativele A, B, C, in functie de programele de studii oferite. „In functie de categoria intitutiei se stabileste numarul de locuri cu finantare de la buget si Guvernul va aloca fonduri pentru activitati de cercetare, dezvoltare si inovare“, se arata in document. In alt caz, autorii proiectului sustin ca finantarea de la buget a proiectelor de cercetare se efectueaza exclusiv pe baza de concurs, organizat de autoritatea nationala pentru cercetare. Pentru a organiza studii de doctorat, insa, vor trebui sa infiinteze scoli doctorale in cadrul universitatilor, iar programul se finanteaza prin mecanisme distincte, banii alocati doctoratului neputand fi folosite in alte scopuri.
Ca si in cazul directorilor de scoli, rectorii si a decanii nu au voie sa ocupe mai mult de doua mandate a cate cinci ani. Totodata, institutiile de invatamant superior pot desfasura activitati antreprenoriale si de transfer tehnologic, in conditiile stabilite de Guvern.
 
INVATAMANT CONTINUU, DOAR PENTRU CEI CU DIPLOMA DE BAC
Grigore Belostecinic, presedintele Consiliului rectorilor si rectorul Academiei de Studii Economice, sustine ca documentul contine mai multe formule ambigue. „Nu e clar cum vor functiona aceste scoli doctorale. Se creeaza foarte multe organe de conducere a universitatilor, iar coordonarea deciziilor, avizarile, vor face aceste institutii rigide si mai putin functionale. Rectorul poate fi eliberat din functie de foarte multe structuri, lucru care-l face vulnerabil“, enumera el cateva dintre nemultumirile rectorilor, aprobate saptamana trecuta de Consiliul rectorilor.
Grigore Belostecinic mai afirma ca nu este corect ca o universitate cu acreditate in una dintre tarile europene sa poata sa deschida filiala la noi doar in baza acelui act. „Nu suntem convinsi ca vor veni universitatile de prestigiu, ci unele cu anumite interese“, sustine el.
De asemenea, rectorul ASEM mai spune ca nu intelege sensul termenului „invatamantului continuu“ din document, de vreme ce doar detinatorii diplomei de Bacalaureat o pot face, fiind exclusi automat cei care nu o au.
 
GROSUL BANILOR PENTRU CERCETARE MERGE LA ASM
La fel Grigore Belostecinic enumera confuziile din proiect si revine la ideea lui mai veche ca avem nevoie de o agentie care sa evalueze invatamantul superior, structura care exista in majoritatea statelor europene. „Chiar daca am discutat anterior ca universitatile sa primeasca bani pentru cercetare, asa cum primeste ASM, in cod e prevazut doar bani pentru proiecte in baza de concurs. Suntem in conditii diferite. Cercetarea din universitati a fost subfinantata multi ani la rand“, explica presedintele Consiliului rectorilor.
Potrivit lui Grigore Belostecinic, in ultimii zece ani au fost dezbatute patru proiecte ale Codului Educatiei, ultimul in 2010.
Banii si atentiile, interzise Documentul prevede drepturi si obligatii pentru dascalii din scoli. Astfel, daca proiectul va fi votat, profesorii vor avea dreptul, bunaoara, la compensatii banesti anuale pentru procurarea de suporturi didactice, tehnica de calcul, produse software pentru utilizarea activitatii de instruire online, pentru dezvoltarea profesionala.
De cealalta parte, cadrele didactice nu trebuie sa admita tratamente si pedepse degradante, discriminarea sub orice forma si aplicarea violentei fizice sau psihice; sa intervina pentru a stopa cazurile de abuz; sa nu faca si sa nu admita propaganda sovina, nationalista, politica, religioasa, militarista in procesul educational; sa nu implice elevii si studentii in actiuni politice (mitinguri, demonstratii, pichetari); le este interzisa primirea de bani sau de alte foloase sub orice forma din partea elevilor, studentilor, parintilor, precum si din partea asociatiilor obstesti ale parintilor.
 
Deea Mazilu – RoMedia.gr
Sursa.adevarul
 
 
Accesări: 2441