Tipărire
Fl.Gheorghiu.sta.ihni.tis.ptisisAcesta este debutul literar în Grecia a cunoscutului Florin Gheorghiu.
Mâine, vineri, 12 februarie 2016, orele 19.00, la Editura Gavriilidis, cu sediul în str. Sf. Irini, nr. 17, din Monastiraki, va avea loc prezentarea cărții românului Florin Gheorghiu „Στα ίχνη της Πτήσης” (Pe urma zborului). Acesta este debutul literar în Grecia al cunoscutului Florin Gheoghiu.
„Pe urma zborului” - pledoarie în versuri a iubirii pentru cuvânt, cultură, creativitate ca expresii ale harului divin în om – este caracterizat volumul semnat de Florin Gheorghiu.
 
Dar, cine este cunosctul Florin Gheorghiu?
S‑a născut la 22 februarie 1951 în oraşul Huşi, judeţul Vaslui. A absolvit ca şef de promoţie Facultatea de Biologie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, din Iaşi, devenind ulterior doctor în biochimie. S-a căsătorit cu Vasiliki Saka, de origine din Epir, stabilindu-se ulterior, în 1985 în Atena. Împreună au un fiu, actualmente medic, Dimitris Florin. Scriitorul profesează, în Grecia, ca biolog-biochimist, timp de 28 de ani.
A debutat cu versuri în revista „Literatorul”, II, nr. 37 (54), din septembrie, 1992, al cărei redactor şef era Marin Sorescu. A colaborat la această revistă, semnând, totodată, poezii în „Curierul românesc”. În 1992, cu sprijinul lui Eugen Uricaru, a fondat Revista „Ateneul Eleno‑Român”, unde continuă să publice versuri.
„Pe urma zborului” este al doilea volum semnat de Florin Gheorghiu, după „Sentimente în  chihlimbar”.
Scrisă sub semnul raţiunii, al inventivităţii, dar şi al sensibilităţii spiritualizate, de tip platonian, poezia din cartea Pe urma zborului este rezultatul a două simbioze: pe de o parte una între spiritul românesc şi cel elen şi, pe de altă parte, cea a formaţiei de om de ştiinţă, crescut în universul lecturilor beletristice, al artei, al creativităţii, în general, cu sentimentul religios şi al iubirii faţă de creaţia divină. Din această personalitate se desprinde un eu poetic matur, bine conturat, care tinde să cucerească una după alta laturi esenţiale ale omului, din timpuri vechi, dar şi din contemporaneitate, în individualitatea lui, în istorie, în cultură. Reuşeşte şi o face într‑un stil propriu şi, totdeodată, cu gîndul manifest de a se încadra într‑o tradiţie a umanităţii: Pe urma zborului este un zbor propriu, încărcat de lecţiile zborului către absolut ale omenirii.”, se notează în recenzia sa asupra cărții Mioara Dragomir.
„Citind Pe urma zborului este imposibil să nu meditezi la mesajele poetului privind starea lumii contemporane, iubirea pentru arta cuvîntului şi reprezentanţii ei, la apelul deschiderii faţă de cultură şi creativitate în formă artistică sau ştiinţifică – înveşnicire a vieţii – , vitale într‑o lume dominată excesiv de materialnic şi vremelnic, în care sufletul, într‑o luptă fără sînge, fără ură şi fără părtinire, îşi cere drepturile sale prin cuvînt, prin cuvîntul izvorît din harul divin, al luminii.”, subliniază Mioara Dragomir.
Ana Țuțuianu – Ziarul Online Românesc din Grecia, ROMEDIA.GR
Accesări: 3212