Interviu cu William Brânză, deputatul diasporei, PDL (I)
Mergând către locul unde s-a desfăşurat interviul cu William Brânză, (deputatul diasporei din partea PDL) - Sintagma  nu doream, sub nici o formă, o discuţie pe teme şi programe politice. Doream o discuţie prietenoasă cu un om căruia mulţi dintre românii din diasporă i-au arătat încredere prin votul acordat. Doream să obţin mesajul omului William, nu cel al politicanului Brânză. Intenţionam să găsesc răspuns la întrebările mele prin interiorul trăirilor personale şi experienţa de viaţă a interlocutorului meu şi nu prin temele politice bine întocmite de acasă.
Ceea ce pot spune însă este faptul că la întâlnirea din Sintagma am întâlnit un om care, surprinzător aveam să constat, nu a uitat de unde a plecat şi cu o sinceritate debordantă îşi recunoaşte trecutul de imigrant, subliniază că provine de printre noi (sper să nu fie poveste electorală) şi că singura diferenţă dintre noi este faptul că s-a născut sub o stea prahoveană norocoasă.
Mi-a făcut plăcere să constat că am avut un interlocutor care a părut că a înţeles măcinarea românului departe de ţară şi cei dragi, frământările românilor ce doresc să se întoarcă acasă, compatrioţi care se află parcă blocaţi în statutul de temporar în străinătate ce pare să nu se mai termine. Cât de bine am reuşit acest lucru puteţi citi în rândurile care urmează, în interviul care vă este oferit de RoMedia.

Ne aflăm la Atena, la finele unei zi frumoase de toamnă târzie care marchează şi sfârşitul vizitei dumneavoastră în capitala elenă. Cum s-a născut ideea venirii la Atena şi care a fost scopul vizitei?
Am venit aici din două motive Grecia este în colegiul meu şi practic am venit pentru a discuta cu comunitatea românească din colegiul meu pentru a discuta cu oamenii care m-au votat şi al doilea motiv este campania electorală, pentru preşedintele României - Traian Băsescu, cu speranţa că românii vor vota candidatul partidului din care fac parte.
 
Trecând peste campania electorală dat fiind că, în acest moment, nu vreau să implicăm RoMedia în campania 2009, vreau să revenim la persoana dumneavoastră şi să îmi vorbiţi despre proiectele pe care le întreprindeţi în acest moment, amintind şi proiectele reuşite, dar stopate, mai apoi, de oameni care nu au simţit româneşte.  
Cred că nu faceţi politică şi este bine aşa pentru că presa trebuie să fie jandarmul democraţiei, presa trebuie respectată şi respect şi eu acest lucru, dar eu sunt om politic, de dreapta şi de asta mă aflu aici. Vizavi de proiectele de care m-aţi întrebat o să mă refer la două proiecte care mi-au fost stopate, unul mai important decât celălalt.
Mă opresc la învăţământul românesc în diasporă prin care am solicitat profesori de limba română în comunităţile româneşti din toată Europa, nu numai din Italia, Spania, Grecia ori Franţa şi din alte ţări unde comunităţile româneşti sunt reprezentative, un proiect care începuse destul de bine. În Spania şi în Italia semnasem acorduri de colaborare între statul român şi statele respective şi proiectul urma să fie aplicat şi în alte state, dar o distinsă doamnă ex ministru - Andronescu l-a oprit anul acesta. Din punctul meu de vedere a dat dovadă de lipsă de profesionalism, nu trebuia să se comporte aşa, un ministru nu are voie să pedepsească românii din străinătate în nici un fel, motivând că nu mai sunt fonduri. Fonduri care nu erau deloc considerabile pentru învăţământul românesc din străinătate. Atunci eu i-am propus să angajăm personal românesc din statele respective, din comunitatea existentă deja, pentru că sunt sigur că există cadre specializate în toate aceste comunităţi. Am propus trierea acestor oameni prin intermediul ambasadelor, apoi să vină la un training la Bucureşti după care îi trimitem în statul respectiv. Români absolvenţi de şcoli româneşti, stabiliţi în ţările respective şi care ar fi urmat să lucreze cu copii români.
Aşa se putea face o mare economie statului român pentru că nu mai era nevoie să le asigure masă şi casă, pe câtă vreme dacă i-ar fi angajat din România ar fi trebuit să le asigure, pe lângă salariu cazare şi masă care era o cheltuială mare. Aşa se puteau reduce cheltuielile şi continua proiectul. A spus că nu poate fi susţinut învăţământul românesc pentru românii din străinătate. A fost o lovitură care au primit-o românii din străinătate dar vă spun că acest proiect nu va rămâne prăbuşit, acest proiect trebuie pus din nou pe tapet astfel încât el să îşi continue dezvoltarea pentru că este o arhitectură a învăţământului românesc în străinătate. Sunt sigur că ministrul care va veni la conducerea învăţământului românesc, pentru că vom avea şi noi un Guvern, va avea mai multă deschidere europeană şi va simţi româneşte astfel încât să repunem în mişcare acest proiect.
Al doilea proiect este un proiect important unde m-am supărat un pic cu MAE atunci când au decis să reducă aparatul diplomatic din străinătate. Bineînţeles, ca întotdeauna reducerile se fac asupra celor care muncesc, care aleargă pentru problemele românilor ori stau la ghişeu acolo unde se fac cozi de sute de persoane. Niciodată când se reduce personalul nu va pleca ambasadorul ori consulul general, vor pleca cei care pun suflet şi muncă.
Am propus depăşirea acestui impas propunând să emită circulare pentru renegocierea chiriilor sediilor ambasadelor ci şi pentru apartamentele în care diplomaţii noştri locuiesc. În moment de criză nu trebuie să stăm în vilă cu piscină. Şi diplomaţii trebui să revină cu picioarele pe pământ să îşi ia apartament la câteva sute de euro nu la chirii fabuloase. Acolo unde nu se putea să recurgem la relocare care oricum era mai ieftin. Aceşti bani ar fi fost suficienţi să se facă economii mari. Apoi să se umble un pic la sporurile personalului, pentru că pe timp de criză nu mai dai şi sporuri. După aceste economii s-ar fi putut ţine personalul, iar dacă nici atunci nu era suficient propun angajarea în consulate, de la viceconsul în jos, de personal calificat românesc care locuieşte în acele oraşe. Din nou s-ar face economie cu cazarea, masa şi numai salariul. Mi-a motivat că avem diplomaţi de carieră. Am arătat că nu avem diplomaţi pentru că sunt oameni puşi politic, sunt oameni formaţi în două săptămâni şi am dat şi exemple. De la viceconsul în jos foarte mulţi sunt angajaţi pe criterii de nepotism, pe criterii politice şi asta aduce o mare cheltuială statului român. Soluţia mea mai avea încă un câştig. Exemplu dacă dumneavoastră aţi fi angajată de la o funcţie de la viceconsul în jos sunt sigur că aţi rezolva problema mult mai repede pentru că veniţi din comunitatea românilor din Grecia. Atâta vreme cât eu trimit în Grecia o distinsă doamnă care a terminat facultatea în România şi trebuie să rezolve problemele comunităţii româneşti mi-e greu să cred că într-un an doi de zile, şi asta cu mari eforturi, dacă s-ar implica, abia atunci ar începe să cunoască micile probleme româneşti dar nu se poate compara cu dumneavoastră care sunteţi de ani mulţi aici.
 
Chiar spuneam, mai devreme, într-o discuţie off the record, că există o problemă la schimbarea personalului din ambasade ori consulate. Atunci când personalul diplomatic ajunge să ne cunoască, pe noi şi problemele noastre, îi expiră mandatul!
Asta e problema. Consulul şi ambasadorul au mandat de 4 ani. Rareori acest mandat poate fi prelungit cu încă unul, indiferent de ce ţară vorbim. Dar, când vorbim de personalul de la viceconsul în jos acesta poate să rămână ani buni de zile, mai ales când el este de-al casei. Poţi avea acei oameni ca o echipă de bază în acea ţară. Ar fi nişte oameni ataşaţi de comunitatea românească, trăind şi convieţuind aici şi care ar putea să îl informeze pe consul ori ambasadorul nou venit de problemele care există. Pe când atunci când pleacă tot aparatul diplomatic îţi vine alt aparat diplomatic ei vin într-o ceaţă totală. Nimeni nu are cine să îl informeze şi un an doi de zile trebuie să vadă care sunt problemele, ani care sunt pierduţi pentru diplomaţia şi comunitatea românească.
Prin a da afară personalul din front se aduce o mare pată pe imaginea României pentru că deşi la anumite consulate sunt cozi de sute de persoane dacă se dă afară jumătate din personal atunci cozile le înmulţim cu 2 în condiţiile în care la multe consulate nu avem toalete, nu avem loc de stat mama şi copilul, şi îşi fac nevoile pe stradă, mamele îşi schimbă copii pe stradă, nu au unde să îşi arunce pamperşii şi vă daţi seama ce imagine se creează. Vrem să fim respectaţi de alţii, dar nu ne putem respecta între noi. Consider acest lucru ca o lipsă de respect asupra românilor şi asupra imaginii României în străinătate.
 
Recent venită de acasă am constatat, cu plăcere, că românul din străinătate nu mai este respins de cel de acasă. Acum câţiva ani, în România, eram acei oameni acuzaţi că am fugit de greu. Acum parcă încep să ni se recunoască meritele,  că şi noi, românii din străinătate, contribuim la bunul mers al lucrurilor în ţară.
Multe lucruri s-au schimbat în ultimii ani. Statistic vorbind în ultimii ani s-au întâmplat şi lucruri pozitive în România. S-a redus corupţia (nu s-a stopat), poliţistul nu te mai opreşte şi dai şpagă, funcţionarul de la diferite serviciu nu mai aşteaptă nimic de la tine, aceste lucruri s-au eradicat. Suntem într-o luptă continuă. Vizavi de imaginea românilor din străinătate cred că preşedintele Traian Băsescu şi PDL a dus o luptă continuă pentru imaginea românului în străinătate. Aici pot vorbi în dreptul meu unde din 2005, din primul mandat de parlamentar de Prahova în mod particular am început să mă ocup de românii din străinătate si relatam atât cât presa îmi dădea curaj şi îmi publica articolele şi anunţurile pe care le făceam vizavi de activitatea românilor din străinătate pentru că eu nu arătam decât părţile bune… alea rele se grăbeau alţii să le arate. Arătam ce făceau românii acolo, români care se evidenţiau şi pe care îi descopereau alţii şi nu noi dar totuşi imaginea românilor în străinătate s-a îmbunătăţit pentru că întotdeauna şi eu şi colegii mei am arătat câte lucruri pozitive fac românii din străinătate. Nu numai financiar ci şi imaginea lor. După asta am trecut la partea administrativă, ce facem cu vechimea lor în muncă, din străinătate în România pentru că nu ne putem lepăda de românii din străinătate. Au muncit în Europa, au muncit în stat european. Poate vor să se întoarcă. Poate vor să rămână. Atunci vechimea de acolo se calculează aici şi cea de aici acolo şi am rezolvat problema. A mai fost problema cu echivalarea studiilor pentru că multe ţări, printre care şi Grecia, a fost destul de reticentă, şi încă mai este, şi ministerele de resort trebuie să rezolve aceste probleme. Au fost recunoscute şi permisele în anumite ţări şi undeva toate aceste lucruri nu au făcut altceva decât să arătăm românului din străinătate că aceştia sunt ai noştri şi faptul că ne despart nişte kilometri nu trebuie să facă un gol. Trebuie să existe un pod de legătură între România şi românii din străinătate pe care îl vom parcurge fie pe calea poştei electronice, fie pe calea actelor administrative până acestea se vor rezolva în totalitate.
………………….

Interviu realizat de Ana Ţuţuianu.
 
Continuare mâine în RoMedia