syrizaAcum cand termometrul (politic si atmosferic) a intrat in zona rosie, cand pe programul electoral cu care SYRIZA a fost ales s-au asezat paianjenii (la mai putin de 6 luni) si cand cerneala tiparului s-a uscat pe paginile monitorului oficial cu cele doua pachete de legi austere si obligatorii pentru demararea tratativelor pentru cel de al treilea imprumut, este momentul cel mai potrivit sa cunoastem, mult contraversatul partid “radical de stanga”- SYRIZA.
Este de o importanta majora sa cunoastem, pe cat se poate mai bine, acest partid pentru ca el, SYRIZA, va avea raspunderea totala a ceea ce va urma in urmatorii trei ani (perioada noului imprumut care concide si cu perioada pana la urmatoarele alegeri generale, in cazul in care nu vor fi alegeri anticipate in aceasta toamna) in Grecia.
SYRIZA este un experiment European unic, asa cum este si intregul program de “ajutor” acordat Greciei incepand din 2009.
In cadrul acestui experiment Uninunea Europeana (UE) este chemata sa trateze intelegeri economice (acordare de imprumuturi, derogari de la permisul deficitului de 3% in planul bugetal national , etc.) cu un guvern care nu este nici conservatorist, nici de dreapta si nici socialist  ci “radical de stanga”.
Cu alte cuvinte, dupa ce am “gustat” primul guvern “radical de stanga” in UE, acum vom descoperi cum acesta poate apara interesele poporului grec contra marilor  interese economice, ai caror reprezentanti (UE, Banca Centrala Europeana, Fondul Monetar International si Sistemul de stabilitate European) vor face presiuni enorme pentru acordarea noului imprumut.
Este cert ca dupa sase luni de guvernare in Grecia si de prezenta in organele de conducere a UE, SYRIZA a creat necesitatea de reconsiderare a unor notiuni politice care sigur nu mai corespund cu realitatea politica de astazi.
Daca este sa cautam originea definitiilor politice a notiunilor “de dreapta” si “de stanga” ar trebui sa ne reintoarcem in istorie cand in primul Parlament Constitutional francez (dupa revolutia franceza 1789), monarhistii au ocupat aripa dreapta iar democratii au ocupat aripa stanga. Deci simbolic am putea spune ca “dreapta” exprima o politica conservatorista de rezerva in fata politicii progresiste, ce promoveaza noul si solutii radicale, in timp ce “de stanga” exprima tot cu care se confrunta “dreapta”.
Multiplele schimbari in societate si in economie au condus inerent la redifinirea acestor notiuni, exemplu elocvent fiind China care actualmenete are un regim comunist cu o economie de piata libera ca sa nu spun capitalista.
Contrar acestor transformari ideologice, Partidul Comunist din Grecia (PCG) a ramas, posibil singurul in UE, consecvent doctrinei comuniste care are la baza nu numai neparticiparea la mecanismele economico-militare imperialiste (UE, NATO) dar si distrugerea lor.
Daca PCG este reprezentantul de baza a teoriei comuniste in Grecia, ramanand fidel teoriilor marxistleniniste, nu acelasi lucru se poate spune despre SYRIZA, un partid “radical de stanga” asa cum este caracterizat de mass media europeana, sau mai nou “partid populist”.
Si asa se naste o prima intrebare de baza: ce inseamna “de stanga” si ce inseamna “comunist” ? ce diferente exista intre a fi “de stanga” si a fi “comunist”.
Pentru cei care nu cunosc scena politica greceasca de dupa 1974 (anul revenirii la democratie in Grecia) raspunsul este foarte greu de gasit si mai mult de inteles; pentru cunoscatori, raspunsul este foarte simplu : “comunist” este cel care propaganda ideile “Partidul Comunist Grec de exterior”-PCGex (devotat comunismului de tip sovietic) iar “de stanga” este cel care propaganda ideile “Partidului Comunist Grec de interior”-PCGin (devotat comunismului European, de tip iItalian).
Curios ! dar acestea sunt denumirile sub care reaparuse pe scena politica elena idealurile comuniste; se constata foarte usor ca din fasa stanga/comunistii in Grecia a fost si este si astazi dezbinata. Diferenta de baza a celor doua partide este mai putin ideologica si mai mult strategica: comunistii se doreau aliati fideli ai “COMECONULUI”, de aceea se numeau “de exterior”, in timp ce “de interior” isi doreau un model comunist adaptat la “climatul” elen.
Pe parcursul anilor PCGex a ramas constant in opiniile lui (aceeasi doctirna comunista ce are la baza leninismul-marxismul) asigurandu-si un procentaj stabil in randul populatiei elene (intre 5% - 10%); pozitiile economice si strategice au ramas neschimbate (iesire din NATO si UE) indiferent de transformarile radicale (caderea sistemelor toatalitare comuniste in 1989) din Europa sau de redefinirea orientarilor strategice a unor tari traditionale comuniste cum ar fi China si in ultimele saptamani Cuba.
La randul lui PCGin a trecut prin multe transformari care se pare ca se vor continua in septembrie, cu ocazia Congersului SYRIZA.
Da! SYRIZA este continuarea istorica a PCGin ai carui membrii s-au definit din totdeauna “de stanga”.
Marile schimbari in randul PCGin se produc la inceputul anului 2001 cand sub denumirea “Tribuna dialogului pentru unire si actiuni comune a stangii” se regasesc marea majoritate a formatiunilor politice ce aveau ca punct comun, revolta contra interventiei trupelor NATO in Kosovo, lupta impotriva privatizarii societatilor publice si a reducerilor drepturilor sociale si in principal ce nu se puteau alinia cu doctrina PCGex. Este foarte important de remarcat ca aceste formatiuni politice, “rebele” la acel moment, reusisera sa blocheze reformele in domeniul asigurarilor sociale si ale pensiilor (reforme ce astazi SYRIZA este obligata sa le faca)  ce erau promovate de un partid socialist (PASOK) ce revenise la putere dupa o perioada in care partidul “de dreapta” ND facuse multe reforme in domeniul public contra intereselor poporului.
Cu ocazia alegerilor generale, ianuarie 2004, aceste formatiuni politice se unesc intr-un buletin de vot unic sub denumirea de “Coalitia Radicala de stanga-SYNASPISMOS (SYN)”. SYN avea ca idee principala respectarea independentei ideologice a fiecarei formatiuni, in scopul comun de reprezentare in Parlament, adica pe scena politica elena. Momentul era foarte propice pentru ca atat cele doua partide traditionale ce guvernau, pana atunci, Grecia (Noua Democratie si Partidul Socialist Grec) incepusera sa ia masuri austere cunoscand realitatea economica cu care urma sa se confrunte tara in urmatorii ani cat si faptul ca PCG (nu se mai numea ex) nu putea prezenta o platforma economica credibila de majoritatea populatiei.
Sub acest aspect SYN mai tarziu SYRIZA poate fi numit si un partid populist deoarece platforma economica ce o prezenta se baza pe coexistenta in UE pe repartizarea impozitelor conform veniturilor reale, in general pe promisiuni placute poporului.
Marile contraverse politice din cadrul SYN au condus la rezultate negative in urmatoarele alegeri generale. Linistea in randul uniunii a revenit in februarie 2008, cand cel de al cincelea Congres al Uniunii a adus la conducere pe tanarul Alexis Tsipra, ca o dovada a curentului de schimbari radicale ce urma sa aiba loc in cadrul Uniunii; “batranii” politicieni s-au retras, unii definitiv cum ar fi Alekos Alavanos, vechi politician, altii ca Fotis Kuveli au format un alt partid (DIMAR) care la alegerile din 2015 nu a mai reusit sa fie present in Parlament.
Pentru a profita de previziunile legii electorale elene, Coalitia SYN s-a “transformat” oficial in partid SYRIZA in urma procentajelor in crestere obtinute in decursul urmatoarelor alegeri, fie generale fie europene. (conform legii electorale elene, partidul invingator primeste un bonus de 50 de deputati; acest surplus nu se acorda invingatorului daca este inregistrat ca o coalitie de partide.) 
Si asa ajungem in februarie 2015 cand SYRIZA, din care face parte oficial “platforma de stanga” a preluat guvernarea Greciei pe baza unui program economic cunoscut sub denumirea “Programul economic Salonic”, plin de promisiuni pentru reabilitarea economica a poporului grec.
Reprezentanti de frunte ai “platformei de stanga”, Lafazanis si Stratulis, membrii ai guvernului pana in urma cu saptaman, continua propaganda politica contra sistemului economic european lansand o noua lozinca politica greu de inteles : “votam contra legilor propuse de govern DAR sustinem guvernul de stanga SYRIZA”…
Ceea ce se intampla in aceste zile in cadrul partidului SYRIZA este greu de explicat politic; este o nebuloasa ce va avea repercursiuni atat pe scena  politica elena (posibil o noua diviziune in cadrul SYRIZA) cat si in economia elena (eventuale alegeri in toamna vor avea repercursiuni negative in economia care este deja ranita in urma masurilor de “capital control”).
“Platforma de stanga”, 36 de parlamentari si 108 membrii din 201 ai Comitetului Central al Partidului, acuza guvernul ca a “deraiat” de la “programul economic Salonic”, pe baza careia a castigat alegerile.
Inainte de alegeri, membrii partidului candidati la alegeri, au semnat o declaratie conform careia cei care se vor diferentia de linia partidului vor demisiona din functia de parlamentar predand locul partidului si nu declarandu-se “independent”.
Acum se cauta cine a “deraiat” de pe linia partidului ?
Se cauta care este linia partidului ? platforma electorala sau realitatea pe care a intampinat-o guvernul la tratativele cu UE.
Se cauta explicatia cum poate o masura economica, cum ar fi majorarea impozitului la taverne de la 13% la 23% (impozit micsorat de guvernul de coalitie “de dreapta” ND si socialist PASOK), se poate interpreta ca a fi in favoarea poporului ?
Aceasta masura cat si altele, votate deja sau cele ce vor insoti noul tratat de imprumut vor transforma politic, de facto, partidul SYRIZA.
O eventuala rupere in cadrul partidului SYRIZA, in urma Congresului din toamna, va avea urmari si pe scena parlamentara; vom cunoaste SYRIZA guvernamentala si SYRIZA de opozitie. Eventuale alegeri parlamentare (foarte posibile in toamna) vor da nastere la noi ciocniri “ideologice” care vor avea ca substrat cine detine puterea; conform legii electorale elene, in cazul alegerilor generale la mai putin de un an de la ultimile, deputatii sunt alesi in ordinea propusa de partid si nu pe baza preferintelor alegatorilor.
Dupa cele intamplate in ultimile sase luni in Grecia sub guvernul SYRIZA , cine mai poate sustine ca exista un guvern radical de stanga ?
Cand in Parlamentul elen legile (impuse) necesare pentru semnarea noului contract de imprumut sunt votate de toate partidele, minus Partidul Comunist Grec, minus Partidul Hrisi Avghi (Zorii de Aur)  si minus “platforma de stanga” din SYRIZA, se mai poate spune ca Grecia are la carma un PARTID POPULIST sau un PARTID RADICAL DE STANGA ?
Cat de gresita poate fi afirmatia ca Grecia este condusa de Uniunea Europeana prin reprezentantii ei alesi de cetatenii eleni ?
George Tegu – Ziarul Online Romanesc din Grecia, ROMEDIA, www.romedia.gr