Decizia a fost luată în ÅŸedinÅ£a CSAT, ca urmare a invitaÅ£iei venite din partea Statelor Unite. Pe teritoriul ţării noastre vor fi amplasaÅ£i interceptori tereÅŸtri ai sistemului antirachetă, a anunÅ£at preÅŸedintele Traian Băsescu după ÅŸedinÅ£a CSAT. PreÅŸedintele României a mai spus că sistemul antirachetă este unul de maximă importanţă pentru statele aliate ÅŸi vine să răspundă preocupării  pentru noi categorii de ameninţări. Băsescu a Å£inut să precizeze că pe teritoriul României nu va fi instalat un sistem împotriva Rusiei. "ÃŽn perioada imediat următoare vor fi iniÅ£iate negocieri bilaterale pentru încheierea acordului cu Statele Unite. Parlamentul României va fi cel care va aproba acordurile. 
Decizia pe care am luat-o este extrem de importantă în consolidarea parteneriatului cu Statele Unite ale Americii. Dar cel mai important lucru este acela că această decizie ÅŸi operaÅ£ionalizarea sistemelor cresc foarte mult sistemele de securitate ale României. Este cel mai mare câştig pe care îl avem. România nu era echipată împotriva eventualelor atacuri cu rachete balistice", a mai spus Traian Băsescu.  
Apărarea antirachetă este un sistem care are rolul de a detecta, urmări, intercepta şi distruge rachete inamice ofensive. A fost concepută iniţial ca protecţie împotriva rachetelor balistice intercontinentale cu focoase nucleare, mai nou include şi apărarea împotriva rachetelor cu rază medie/scurtă de acţiune cu cap de luptă convenţional.
Surse militare au confirmat pentru Romanian Global News că scutul antirachetă ar putea fi extins ÅŸi asupra Basarabiei, atunci când condiÅ£iile politico-militare vor fi întrunite. “Decizia ca România să găzduiască SM-3 este o reflectare a strategiei noastre de a ne asigura că această arhitectură se dezvolta ÅŸi creste ÅŸi va proteja Europa. 
Alegerea României extinde apărarea antirachetă în sudul Europei ÅŸi ne aÅŸteptăm ca aceasta să fie operatională până în 2015", a explicat asistentul secretarului Departamentului american de Stat, Philip J. Crowley, precizând că în prezent, Statele Unite discută ÅŸi cu alte ţări, pe masură ce sistemul evoluează. 
Dacă Å£ara noastră va găzdui un sistem complet, unităţile de luptă ar putea fi amplasate în Marea Neagra, la bordul fregatelor, la sol, dar ÅŸi în aer, pe avioane. Polonia si Cehia fac parte în continuare din proiectul de apărare, însă oficialii FederaÅ£iei Ruse s-au arătat în numeroase rânduri deranjaÅ£i de proiectul american. Åži cum securitatea costă, amplasarea scutului antirachetă va presupune un efort financiar substanÅ£ial din partea ţării noastre. De ordinul sutelor de milioane de euro. ÃŽntrebat cum comentează implicarea României în dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă, Ion Iliescu a replicat: "Nu ÅŸtiu, nu am văzut, nu pot să mă pronunÅ£". 
PreÅŸedintele Comisiei de politică externă din Senat, Titus Corlăţean, a declarat că solicită o dezbatere la nivelul comisiilor de apărare ÅŸi de politică externă din Parlament cu reprezentanÅ£ii Executivului, în scopul fundamentării unei decizii privind scutul antirachetă: "Ca preÅŸedinte al Comisiei de politică externă, simt nevoia unei discuÅ£ii pentru a vedea în detaliu aspectele legate de acest proiect, pentru că este o responsabilitate pe care trebuie să o asumăm cu toÅ£ii, atât la nivel guvernamental, cât ÅŸi la nivelul Parlamentului, care are un cuvânt de spus în materie legislativă ÅŸi instituÅ£ională". 
El a mai arătat că scutul antirachetă este "o responsabilitate importantă care, probabil, va stârni nervozitate ceva mai la Est, aÅŸa cum a stârnit nervozitate ÅŸi faţă de Polonia ÅŸi Cehia anteriorul proiect american legat de scutul antirachetă".